Sunt atatea lucruri pentru care orasul Istanbul este renumit, incat imi este foarte greu sa sintetizez „esenta” lui intr-un titlu de maxim cinci cuvinte. Mostenirea culturala, cafeaua turceasca, sutele de condimente si dulciurile specifice locului, oamenii prietenosi, peisajul unic, ceaiul negru, si multe alte „atractii” fac din Istanbul un oras al contrastelor si al experientelor de neuitat.

Putina istorie…

Desi nu este capitala „oficiala” a Turciei (de multe ori fiind „incurcat” cu Ankara), Istanbulul este capitala economica a tarii si orasul preferat al turistilor cand vine vorba de o vacanta „orientala”. Orasul a avut parte de atentie dintotdeauna si a jucat un rol important in istorie, fiind capitala a trei dintre cele mai importante imperii care au existat vreodata: Imperiul Roman, Imperiul Bizantin si Imperiul Otoman.

Este, de asemenea, un oras al contrastelor, trecand de-a lungul timpului printr-o serie de transformari, in special referitoare la religie. Daca in timpul primelor imperii, Istanbulul era cunoscut drept Byzantium sau Constantinopol, fiind un „instrument” in propagarea Crestinismului, odata cu instaurarea Imperiului Otoman, islamul a pus stapanire pe acest teritoriu, iar schimbarile au fost vizibile la tot pasul.

Asadar, odata ajunsi in Istanbul, istoria se „dezlantuie” sub ochii vostri. La tot pasul veti putea observa simboluri ale Imperiul Otoman care au fost conservate extrem de bine (unele, intr-adevar, au trecut si printr-o serie de renovari), moscheele fiind probabil cele mai vizibile datorita numarului ridicat al acestor lacasuri de cult. Metropola mai poarta denumirea si de „Orasul celor sapte coline”, si asta pentru ca Orasul Vechi este inconjurat de sapte dealuri, pe fiecare dintre ele fiind ridicata cate o moschee.

Orasul Vechi si Orasul Nou fac referire la partea europeana si cea asiatica a Istanbului, acesta fiind singurul oras din lume situat pe doua continente. Principala diferenta consta in arhitectura veche (mai precis, „ramasitele” Imperiul Otoman) care este puternic vizibila in latura europeana.

Si pentru a incheia „ora de istorie”, ar mai fi de spus ca, cel care a infiintat republica Turca, dupa prabusirea ultimului califat, devenind automat si primul presedinte, a fost Mustafa Kemal Ataturk. Recunostinta turcilor pentru acest lider este imensa. Am ramas impresionata de faptul ca in fiecare locuinta, restaurant, institutie, chiar si vapor (cel mai rapid si eficient mijloc de transport in comun din Istanbul), cel putin un tablou cu Ataturk este prezent.

Ce poti vizita?

Cred ca nu iti ajung nici zece vacante pentru a descoperi tot ceea ce are de oferit Istanbulul. Cu o populatie de 15 milioane de locuitori inregistrati (dupa cum mi-a spus chiar unul dintre ei), plus alte milioane de oameni care sunt in tranzit (turisti, oameni de afaceri, etc.), orasul este intr-o continua expansiune si, cu siguranta, va construi noi atractii, asta pe langa obiectivele deja consacrate.

Marele meu avantaj, in aceasta vacanta, a fost faptul ca am fost gazduita de prietena mea Arabela, care locuieste de 20 ani in Istanbul, si care mi-a recomandat tot ceea ce as fi putut sa vad in sapte zile.

Astfel, fiecare zi incepea cu acelasi traseu, si anume sa traversez cu vaporul din Asia (unde locuiam) in Europa unde se aflau aproximativ toate „punctele” de interes. Un „drum” pe mare costa in jur de 5 lire turcesti, iar vapoarele plecau la ore fixe. Pe parcursul celor 20 minute erai servit cu ceai negru (0.5 kurus/paharelul) si puteai admira privelistea. Desi pentru locuitori acest lucru facea parte din rutina lor, pentru mine era de-a dreptul fascinant sa te deplasezi la birou, la cumparaturi, cu vaporul.

Sultanahmet District, destinatia mea, reprezinta „inima” Istanbului, acolo regasindu-se majoritatea obiectivelor turistice, foarte valoroase pentru patrimoniul cultural al tarii.

Ce am reusit sa vizitez eu au fost Hagia Sophia (25 lire turcesti/intrarea), o fosta biserica ortodoxa, devenita moschee in timpul Imperiul Otoman, in prezent fiind considerata muzeu si vizitata de milioane de turisti, Moscheea Albastra sau Sultan Ahmed Mosque, o renumita moschee din Istanbul, a carei denumire vine de la mozaicul de culoare albastra ce poate fi observat pe interiorul peretilor, Palatul Topkapi (25 lire turcesti/intrarea) sau fosta resedinta a sultanilor pentru aproximativ 400 de ani, dar si Basilica Cistern (10 lire turcesti/intrarea), o structura impresionanta, construita sub pamant, sustinuta de 336 coloane de marmura, unde puteau fi stocati 100.000 de tone de apa.

O zi nu iti este suficienta pentru a vizita toate atractiile de mai sus, in special Palatul Topkapi care are o suprafata de 700.000 mp si zeci de camere, insa partea buna este aceea ca te poti deplasa pe jos de la una la alta, desi exista si un tramvai care are statie in dreptul fiecareia. De asemenea, daca sunteti pasionati de istorie, arta, merita sa faceti o  vizita la  Istanbul Archaeology Museums (10 lire turcesti/intrarea), in timp ce frumusetea orasului poate fi admirata din unul din numeroaselor „puncte cheie”, precum Galata Tower (situat in apropiere, insa trebuie sa traversati podul spre „statia” de autobuz Karakoy) sau Maiden’s Tower, un turn situat pe o mica, mica insula exact la „intrarea”spre Stramtoarea Bosfor.

Si pentru ca tot am amintit de stramtoare, o croaziera pe Bosfor it’s a must! Stramtoarea Bosfor este cea care face legatura intre Marea Neagra si Marea Marmara si de-a lungul ei puteti admira diverse parti ale Istanbulului, case spectaculoase, cele doua poduri care „unesc” continentele, Palatul Dolmabahçe (centrul administrativ al Imperiului Otoman) sau Universitatea Galatasaray.

Turkish delight& Ayran

Nu puteam sa nu povestesc putin si despre mancarea, dulciurile si condimentele turcesti. Dupa ce am dat o „fuga” in Marele Bazar, mi-am dat seama ca nu cunosc o multime de condimente, iar Istanbul chiar are cu ce se lauda din acest punct de vedere.

Tot ce am reusit sa „degust” au fost cateva sortimente de rahat si baclava, piure de migdale, sirop de rodie, kebap, pizza turceasca (preparata cu carne tocata), Ayran (iaurt specific zonei care se bea la orice ora, masa, etc.), cafeaua turceasca servita cu apa de trandafiri, castane coapte si „invelite in ciocolata”, si multe alte delicii pe care nici nu mi le mai amintesc.

Ce mi-a placut cel mai mult la mancarea turceasca a fost faptul ca, datorita condimentelor, preparatele aveau gusturi foarte, foarte diferite, chiar daca contineau aceeasi carne, si anume de miel.

Alte lucruri interesante…

Istanbul „detine” si alte sapte insule. In aceasta vacanta, am reusit sa ajung si pe una dintre ele, Heybeliada, cea de-a doua ca marime. Insulele sunt mult mai linistite decat orasul, astfel ele sunt destinatii perfecte pentru un concediu in care iti doresti doar sa te odihnesti si sa nu „colinzi” foarte mult. Din cauza stradutelor extrem de stramte si a aglomerarii de case, singurele mijloace de transport sunt bicicletele si carutele trase de cai. Numai serviciile de ambulanta si politia au „acces” la  masini. In felul acesta, poluarea este redusa semnificativ.

In alta zi, mi-am facut timp si am urcat in Sapphire Tower,  cel mai intalt zgarie-nori din Turcia, cu o inaltime de 260 m si 54 de etaje. El acomodeaza atat un mall, cat si birouri, fiind situat intr-o zona foarte industrializata a orasului. La ultimul etaj exista o terasa unde poti servi „bunatati” turcesti si poti admira panorama care te ameteste la propriu. Daca ai rau de inaltime, nu este recomandata o astfel de „vizita”.

In privinta transportului in comun, ai foarte multe alternative pentru a te deplasa dintr-un loc intr-altul: metrou, metrobus, tramvai, autobuz, vapor, autobuz de mare care  respecta orele de plecare/sosire asemenea unui ceas elvetian. Intr-adevar, exista anumite ore de varf cand traficul se blocheaza,  in special seara, dar este considerat un lucru „normal” de catre turci, tinand cont de faptul ca recent Istanbulul a fost declarat cel mai aglomerat oras din Europa.