Povestea fetiței pierdute, Elena Ferrante

Spread the love!
  •   
  •   
  •   

Finalul anului m-a regăsit în preajma Elenei și a Lilei, și trebuie să recunosc că pe la jumătatea ultimului volum deja nu mai aveam răbdare să le “ascult” certurile și voiam să ies cât mai repede din povestea lor. Am reușit asta cu doar câteva zile înainte de Crăciun, dar apoi mi-am amintit că a apărut și serialul pe HBO GO și într-o singură zi am văzut cele 8 episoade care se bazează pe acțiunea din primul volum. Prin urmare, am făcut din nou cunoștință cu Elena și Lila, le-am urmărit cu atenție gesturile, dialectul, privirea, corpul și micile imperfecțiuni, încercând să-mi amintesc cum erau descrise în carte.

Actorii se potrivesc perfect cu personajele – citisem undeva că doar pentru cele două eroine au dat probă mii de copii și câteva sute de adulți, pentru a surprinde diferitele etape din viața celor două prietene – însă preferata mea este Lila aflată la vârsta adolescenței; curajul și atitudinea ei cu privire la nedreptățile din cartier o transformă într-o luptătoare pentru drepturile femeilor, în timp ce mintea “ascuțită” și dorința ei de a studia o fac extrem de atrăgătoare în ochii băieților. Pe de altă parte, relația dintre cele două mi se pare puțin mai blândă în serial, față de înverșunarea pe care am simțit-o citind cele câteva sute de pagini.

Dar să ne întoarcem la ultimul volum care se întinde pe cea mai mare perioadă de ani și debutează cu momentul în care Elena își părăsește familia pentru a putea fi cu Nino. Urmează o serie de întâmplări nu foarte fericite: Pietro nu îi acordă divorțul și apelează la mama Elenei pentru a o convinge pe aceasta să nu-l părăsească – o idee nu foarte bună dat fiind faptul că cele două femei ajung să fie violente fizic una cu cealaltă; caracterul lui Nino iese într-un final la iveală, amabilitatea pe care o are cu toate femeile din jurul lui se dovedește a fi ceva mai mult decât un simplu flirt;  relația Elenei cu fiicele ei se agravează pe măsură ce acestea devin adolescente însă nu mă surprinde deloc, având în vedere relația pe care ea însăși o are cu mama ei, sau faptul că le-a pus pe locul doi atunci când a ales să fugă cu Nino.

Cumva, singura fericire a Elenei este succesul literar care crește de la un an la altul și o poartă pe tânara scriitoare în diferite colțuri ale lumii, unde nu și-ar fi închipuit vreodată că ar putea ajunge. Încet, încet, Elena reia legătura cu Lila, care în prezent are o situație materială bună datorită afacerii pe care ea și Enzo au înființat-o. Nu vă imaginați că lucrurile între cele două femei aflate acum la vârsta maturității se vor cuminți, ci dimpotrivă, Lila are aceeași atitudine tăioasă, în timp ce Elena continuă să se simtă intimidată de prezența ei.

Ceea ce le apropie la un moment dat este faptul că vor deveni din nou mame și că își vor crește copiii împreună în același Napoli în care și ele au crescut. O perioadă lucrurile par să decurgă normal, dar firea dificilă a Lilei scoate la iveală noi conflicte între cele două legate de capacitatea Elenei de a fi o mamă bună, în paralel cu cariera sa de scriitoare.

În tot acest timp oamenii din cartier încep să dispară rând pe rând sub forma unor aparente sinucideri sau crime nerezolvate. Însă ceea ce va distruge viața Lilei și, automat, va duce la ruperea legăturii dintre cele două protagoniste, este dispariția Tinei, fetița pe care aceasta o are cu Enzo. Din acel moment Lila înnebunește din cauza durerii și nu se împacă cu ideea că nu o va mai vedea niciodată pe Tina. Ultimele pagini din roman sunt incerte cu privire la sfârșitul Lilei (ajunsă acum la 60 de ani) și dispariția ei definitivă din viața Elenei.

Sper ca serialul să continue și cu celelalte cărți pentru că îmi doresc să le revăd pe micul ecran.  <3


Spread the love!
  •   
  •   
  •   

There are 0 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *