5 lucruri pe care le-am învăţat de la câinele meu

Spread the love!
  •   
  •   
  •   

Săptămâna trecută citeam pe blogul Laurei despre lucrurile pe care le-a învăţat de la Thomas, beagle-ul ei.  Cu câteva zile înainte de asta, Ilinca, colega mea de la Spada, mă întreba dacă am scris pe blog despre cum mi-a schimbat Bruno viaţa şi i-am zis că da, de mai multe ori. Doar că mi-am dat seama că nu am mai făcut-o demult, până astăzi când am venit acasă din oraş şi el s-a aşezat cu capul pe picioarele mele, după ce doar mă întinsesem pe canapea. Şi atunci am realizat cât de dor i-a fost de mine. <3

Cu siguranţă învăţat poate părea prea mult, dar întotdeauna am ştiut că există o conexiune specială între oameni şi câini, iar eu o simt de fiecare dată când intru pe uşă şi Bruni se uită la mine de parcă aş fi cel mai minunat om de pe pământ.

  1. Am învăţat să mă bucur mai mult de prezent. E foarte simplu atunci când ai un câine acasă care, prin energia lui, te face să uiţi de ziua grea pe care ai avut-o, sau de examenul pe care urmează să-l dai peste o săptămână. Câinii nu se gândesc niciodată la trecut sau la viitor. Sunt mereu acolo şi se bucură de orice minut petrecut lângă tine.
  2. Am învăţat că nu merită să stai supărat. „Şi ce dacă am răsturnat castronul cu bobiţe care s-au dus sub mobila de bucătărie, sau că m-am aşezat pe bluza de abia călcată; ştiu că o să mă certe Cătă, dar în două minute îi trece .” Cam asta cred că gândeşte Bruno şi cu siguranţă e mai puţin stresat decât mine.
  3. Am învăţat să-mi organizez timpul mai bine. Da, adoptarea unui animal vine la pachet cu o responsabilitate, dar, dacă chiar îţi doreşti unul, îţi vei face timp să ieşi cu el afară, să te joci sau să mergeţi la veterinar.
  4. Am învăţatsă fiu (mai) empatică. Grijulie şi atentă faţă de cei din jurul meu am fost de când mă ştiu, dar de când îl am pe Bruno am conştientizat cât de mult te poate iubi un câine şi că de multe ori e mai empatic decât mulţi oameni.
  5. Am învăţat să fac orez cu legume. 🙂 Nu mi-a plăcut niciodată să gătesc şi nici nu cred că mă va pasiona vreodată subiectul. Însă atunci când rămăi fără bobiţe, trebuie să improvizezi. Aşa m-am apucat eu să fac pilaf, ştiind că este o mâncare bună şi pentru câini.

Spread the love!
  •   
  •   
  •   

There are 3 Comments

  • Hihi. Thomas îi transmite salutări lui Bruno!

  • Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *