“Dezonoare”, John M. Coetzee

Spread the love!
  •   
  •   
  •   

Sunt mare fan beletristică. Îmi plac personajele feminine puternice, îmi plac detaliile și trăsăturile pe care autorul le construiește în jurul lor, îmi plac poveștile complicate și finalurile imprevizibile, dar și descrierile amănunțite care te transpun foarte repede la locul acțiunii. Mi se întâmplă adesea să uit numele autorului, dar să rețin foarte ușor trăsăturile personajelor.

Dezonoare

În “Dezonoare” îl veți întâlni pe David Lurie, un profesor la Universitatea din Cape Town, destul de anost, care încearcă să-și “spele” păcatele și să-și salveze fiica de la viața plină de greutăți, pe care o duce singură, în Eastern Cape. 

În vârstă de 52 de ani și cu două căsnicii eșuate, David ajunge să aibă o aventură cu una dintre studentele lui. Este destul de simplu să-ți dai seama de ce recurge la un astfel de gest, dar nu la fel de simplu când vezi cu câtă ușurință renunță la cariera sa academică, doar pentru că nu este capabil să își asume anumite lucruri. Acesta preferă să se refugieze într-un sătuc, rupt de lume, să renunțe la viața „de oraș”, singurul avantaj fiind timpul petrecut cu fiica lui, Lucy.  

Lucy nu își dorește să se mute în Olanda, acolo unde se află mama ei, ci preferă să trăiască în Eastern Cape, singură, să aibă grijă de canisa din apropierea casei, chiar dacă este expusă în continuu pericolelor. În ciuda insistențelor lui David de a se muta în Cape Town, cu el, Lucy refuză să își părăsească casa.

Pentru David, mustrările de conștiință, pe care le are din cauza aventurii sale, încep să se amplifice și mai mult atunci când fiica lui este violată de trei bărbați de culoare, iar el nu poate face nimic ca să o salveze.

Romanul se termină foarte brusc cu aflarea veștii că Lucy este însărcinată, dar autorul nu ne spune nimic despre ce va face David, dacă rămâne în continuare în Eastern Cape, dacă se întoarce în orașul lui, sau nu.

Dacă nu v-am convins să citiți cartea, puteți vedea filmul ecranizat în 2008, cu John Malkovich în rol principal. Pe o scară de 1-10, eu i-aș da un 8.5, dar poate vouă o să vă placă mai mult. Este considerat unul dintre cele mai bune romane ale autorului, câștigător al unui Premiu Nobel pentru literatură, în anul 2003.

Spor la citit!

C.


Spread the love!
  •   
  •   
  •   

There are 0 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *