Recent, am terminat de citit The Post Office, de Charles Bukowski, la recomandarea Oliviei. A fost una dintre acele carti pe care nu iti vine sa o inchizi, nici cand de abia te tii cu o mana de bara de autobuz din 104, sau cand platesti cafeaua de dimineata la casa.

Romanul, scris de Charles Bukowski la varsta de 49 de ani, reprezinta prima capodopera a autorului, asta si pentru ca The Post Office este o autobiografie, Bukowski expunandu-si prin intermediul personajului principal, Henry Chinaski, propria experienta de viata, pe cand lucra ca angajat al postei din Los Angeles.

Este interesant felul in care autorul reuseste sa descrie viata mediocra a unui postas, pe deasupra alcoolic, obsedat de femei si de pariuri, fara sa te plictiseasca, intr-un mod atat de detaliat si captivant, incat ai impresia ca fiecare zi din viata lui Henry este diferita cand, in realitate, ea este o rutina crunta.

Asa cum este el, deprimat, arogant, vulgar, cu simtul umorului, Henry este un personaj pe care cu greu il poti uita, un personaj complex, cu probleme reale, foarte direct si „ calit” pe strazile dubioase ale cartierelor americane.

Cu o luna inainte de lansarea romanului, Bukowski scria: “I have one of two choices – stay in the post office and go crazy … or stay out here and play at writer and starve. I have decided to starve.” Cu totii putem deduce decizia autorului de origine germana, astazi Bukowsi fiind recunoscut pentru scriierile sale inspirate de vietile sarace ale americanilor, dependenta de alcool si corvoada unui job prost platit, toate acestea in contextul economic, social si cultural al anilor ’70.

Pe wishlist-ul meu se afla acum The Butler si 12 Years of Slavery, carti pe care vreau sa le citesc inainte de a vedea ecranizarile 😉