Sfarsit de vara la Sighisoara

Spread the love!
  •   
  •   
  •   

Cu cat inaintez in varsta, cu atat mi se pare ca timpul trece mai repede. Nu stiu daca doar eu am aceasta impresie, insa nu imi vine sa cred ca suntem deja in septembrie. Parca ieri era luna iunie cand ma gandeam unde o sa plec in concediu si iata-ma, la sfarsit de vara, fara nicio vacanta “bifata” pe lista mea.

Sighisoara

Pana acum o saptamana eram trista, spre foarte trista, dar weekend-ul care tocmai a trecut a fost mai mult decat binevenit. Impreuna cu trei colegi am plecat intr-un press-trip la Sighisoara pentru a participa la unul dintre cele mai frumoase festivaluri interculturale de la noi. De multi ani imi doream sa ajung in “Perla Transilvaniei” – asa cum este denumita vechea cetate- si ma bucur ca am reusit anul acesta chiar in perioada unui festival. Sighisoara este renumita si apreciata pentru festivalurile sale culturale si pentru atmosfera medievala pe care inca o mai “poarta”.

ProEtnica, caci asa se numeste festivalul, este cea mai mare “reuniune” multiculturala din Romania, in sensul ca, pe parcursul celor patru zile de evenimente, in Cetate, se strang comunitatile a douazeci de minoritati etnice, precum ucrainieni, turci, tatari, slovaci, sarbi, ruteni, rusi lipoveni, romi, polonezi, maghiari, macedoneni, etc., minoritati care te incanta cu programe artistice specifice si care te introduc intr-un „univers” cultural ce sper eu sa mai reziste cel putin un secol de acum incolo.

Pentru mine, ProEtnica a insemnat constientizare. Cu alte cuvinte, daca nu as fi participat la acest festival, nu as fi realizat cat de multe etnii se afla pe teritoriul tarii noastre si cat de bine si-au pastrat identitatea. Fiecare comunitate in parte si-a etalat frumusetea prin jocurile si cantecele populare, prin pasiunea cu care au urcat pe scena si prin costumele absolut superbe si unice. Dansurile aromanilor si interpretarea orchestrei Zuralia au fost preferatele mele. Orchestra Zuralia a reprezentat „cireasa de pe tort” in cea de-a doua zi a festivalului, muzica tiganeasca, „amestecata” cu folclorul romanesc, cu jazzul sau cu ritmurile latino, reusind sa incalzeasca oamenii „zgribuliti” stransi in piata Cetatii, in miez de noapte, pentru a urmari spectacolul.

ProEtnica inseamna si programe stiintifice, expozitii de arta contemporana, vizionari de filme, standuri de mestesugari, dezbateri si „mese rotunde” si tot felul de activitati care sa acapareze atentia vizitatorii de pretutindeni. Cu totii stim ca turistii straini iubesc Sighisoara si nici de data aceasta ei nu au lipsit. Grupuri si grupulete de turisti misunau pe stradutele inguste ale Cetatii, semn ca turismul romanesc mai are o sansa.

Si, pentru ca tot vorbeam de timp la inceput, weekend-ul petrecut la Sighisoara mi s-a parut ca a durat cel putin o saptamana. Atat de bine mi-au priit cele doua zile incat m-as intoarce acolo doar pentru a ma bucura de fiecare ora in parte. Explicatia? Probabil stilul de viata neagitat, amabilitatea si simplitatea oamenilor, aerul curat, pana si arhitectura caselor, toate acestea mi se pareau atat de..diferite, dar in acelasi timp atat de firesti.

Ce puteti vizita in Sighisoara? Noi am inceput cu celebrul Turn cu Ceas, devenit simbol al orasului care gazduieste in prezent si Muzeul de Istorie. Ceasul impeuna cu papusile reprezinta zilele saptamanii si sunt admirate de toti vizitatorii, iar din Turn va puteti bucura de frumusetea Cetatii si a imprejurimilor sale.

In imediata apropiere se afla si Turnul Fierarilor unde, din cand in cand, se organizeaza expozitii, dar si Primaria orasului Sighisoara construita in stil renascentist, devenita astfel un obiectiv turistic autentic. Tot in Cetate puteti vizita Biserica Manastirii, o biserica evanghelica luterana, dar si Biserica Romana-Catolica. Un alt turn este cel al Croitorilor care se afla la intrarea in Cetate si este practic un turn-poarta. Nu departe de intrare se afla Burg Hostel, locul unde am fost noi cazati. Hostelul face parte dintr-un complex de cladiri medievale ce au fost restaurate intre anii 2000-2003 si apartin Asociatiei Centrului Educational Interetnic pentru Tineret Sighisoara. Hostelul este situat chiar in centrul Cetatii, este curat, primitor si are o curte interioara unde vara poti servi masa sau poti sta la povesti pana tarziu in noapte.

In aceeasi zi, am urcat si pana la Biserica din Deal, o biserica evanghelica, a 4-a ca marime din Transilvania. Cum se ajunge acolo? Trebuie sa urcati cele 176 de trepte ale Scarii Acoperite – o alta atractie turistica a Sighisoarei. La capatul ei se „inalta” maret Liceul Teoretic Joseph Haltrich cu o arhitectura deosebita si o asezare cat se poate de privilegiata, deoarece intreaga Cetate poate fi admirata din acea zona.

Nu iti trebuie mai mult de o zi sa vizitezi toate cele de mai sus si chiar sa iti ramana timp sa te plimbi printre stradutele inguste „presarate” de-o parte si de alta cu (,) case multicolore, cu ale lor ferestre acoperite de obloane zambitoare si jardiniere parfumate. Tot pe o straduta, in apropiere de Turnul cu Ceas am dat si peste vestitul Tobosar al Sighisoarei, un personaj carismatic si foaaaarte vorbaret care intretinea atmosfera cu muzica medievala si totodata anunta, inca de la primele ore ale diminetii, programul festivalului.

Pentru noi atractiile au fost si…culinare. Ne-am indulcit cu ciocolata de casa, baclava cu nuca si, evident, kurtosul nu putea lipsi din meniu; si asta in timp ce muzica rasuna de pe scena festivalului si ne facea atenti la tot ce se petrecea in centrul Cetatii.

Pe final, tot ce pot spune este ca ma bucur cum am incheiat vara, cu o vizita la Sighisoara si un Festival care m-a pus pe ganduri – oare de ce am renunta la dansurile populare pe care le urmam in scoala generala? 🙂


Spread the love!
  •   
  •   
  •   

There are 0 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *